Conflictele din Orientul Mijlociu schimbă rutele turistice, iar România devine destinație alternativă
Schimbările din contextul geopolitic internațional, generate de conflictul din Iran, determină o reconfigurare semnificativă a fluxurilor turistice în 2026, iar România se numără printre țările europene care pot beneficia direct de această redirecționare a turiștilor, potrivit unei analize efectuate de Global Research Group, din cadrul Global Payments.
Articol de Petruț Mazilu, 16 Aprilie 2026, 14:57
Potrivit sursei citate, milioane de turiști europeni renunță la destinațiile din Asia și Orientul Mijlociu, considerate mai riscante în actualul context, și se orientează către variante mai sigure din Europa, în special din zona centrală.
În acest scenariu, România ar putea atrage aproximativ 150.000 de turiști în plus față de un an obișnuit, ceea ce ar genera venituri suplimentare estimate la circa 40 de milioane de euro pentru sectorul hotelier și al restaurantelor.
Datele analizate arată că impactul conflictului este deja vizibil în transportul aerian: peste 52.000 de zboruri către destinații din Orientul Mijlociu au fost anulate de la declanșarea tensiunilor. Ca urmare, între 23 și 38 de milioane de turiști ar putea evita această regiune în 2026, iar o parte importantă dintre aceștia, estimată între 8 și 12 milioane, își schimbă planurile de vacanță și aleg destinații europene.
În acest context, Europa Centrală devine una dintre principalele zone care pot absorbi acest flux suplimentar. Țări precum Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria, România și Croația au atras împreună aproximativ 125 de milioane de turiști anul trecut, iar estimările indică faptul că ar putea primi între 1,1 și 2,5 milioane de vizitatori în plus în 2026, dacă instabilitatea geopolitică persistă.
Pentru România, oportunitatea este considerată una relevantă, mai ales în condițiile în care turiștii europeni caută alternative mai apropiate, accesibile și percepute ca sigure. Analiza arată că noii vizitatori s-ar orienta în special către litoralul Mării Negre, dar și către marile orașe cu potențial turistic ridicat, precum București, Brașov, Cluj-Napoca și Sibiu.
Cei mai mulți dintre turiștii suplimentari ar urma să provină din Austria și Germania, două piețe importante care generează deja un volum semnificativ de călătorii în Europa.
Tendința este completată de turiști din Franța, Belgia, Olanda și țările scandinave – Danemarca, Suedia și Norvegia – care își redirecționează vacanțele dinspre destinații mediteraneene sau îndepărtate către spațiul european considerat mai stabil.
Durata medie a șederii în România este estimată la trei-patru zile, similară cu cea din alte state din regiune, precum Austria, Cehia, Slovacia sau Ungaria. În comparație, Croația ar putea beneficia cel mai mult de pe urma acestui val de turiști, datorită sejururilor mai lungi, de cel puțin cinci nopți.
Impactul economic nu este neglijabil. Cheltuielile generate de turiștii suplimentari ar putea aduce aproximativ 40 de milioane de euro în România, în timp ce la nivel regional veniturile ar putea ajunge până la 1,9 miliarde de euro, potrivit datelor privind plățile cu cardul.
Cele mai mari câștiguri sunt estimate pentru Croația, cu peste 550 de milioane de euro, și Austria, cu aproape 140 de milioane de euro.
La nivel european, turiștii din Germania și Franța rămân principalii generatori de venituri în turism, contribuind cu aproape jumătate din totalul încasărilor din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat.
Aceștia sunt urmați de turiștii din Belgia, Olanda, Austria și statele scandinave, toate fiind piețe care ar putea alimenta creșterea numărului de vizitatori în România în perioada următoare.
În ansamblu, reorientarea turiștilor către destinații sigure deschide o fereastră de oportunitate pentru România, care poate valorifica acest context prin servicii competitive, infrastructură adecvată și adaptarea la noile preferințe ale turiștilor europeni.
