Declin demografic accentuat în România: Populația ar urma să scadă cu 24% în următoarele decenii
Declinul demografic al României se va accentua în următoarele decenii, populația fiind estimată să scadă de la peste 19 milioane de locuitori la aproximativ 14,4 milioane până în 2100, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Articol de Petruț Mazilu, 16 Aprilie 2026, 12:44
Populația Uniunii Europene este estimată să intre într-un declin semnificativ până la finalul secolului, cu o scădere totală de aproximativ 11,7%, echivalentul a circa 53 de milioane de persoane, de la 451,8 milioane de locuitori în 2025 la 398,8 milioane în 2100, potrivit celor mai recente prognoze publicate de Eurostat.
După impactul negativ al pandemiei de COVID-19, care a afectat evoluția demografică în 2021, populația Uniunii a revenit pe creștere în 2022 și este așteptată să continue acest trend încă câțiva ani, urmând să atingă un maxim de aproximativ 453,3 milioane de locuitori în 2029.
După acest vârf, tendința se inversează, iar numărul total al populației va intra pe o traiectorie descendentă constantă până la sfârșitul secolului.
La nivelul statelor membre, Germania își va păstra poziția de cea mai populată țară din Uniunea Europeană și în 2100, chiar dacă va înregistra o scădere a populației de la 83,6 milioane de locuitori în 2025 la 74,7 milioane.
Franța va rămâne pe locul al doilea, cu o populație estimată la 67,2 milioane de locuitori în 2100, în ușoară scădere față de cele 68,8 milioane din 2025. În schimb, Spania este una dintre puținele țări mari care ar urma să crească demografic, de la 49,1 milioane la 49,8 milioane de locuitori.
În ceea ce privește statele cu populații reduse, Malta și Luxemburg sunt prognozate să rămână cele mai puțin populate țări din Uniune, chiar dacă vor înregistra creșteri importante, fără a depăși însă pragul de un milion de locuitori.
Analiza Eurostat arată că doar nouă state membre vor avea o creștere a populației până în 2100, în timp ce majoritatea, respectiv 18 țări, vor înregistra scăderi demografice, inclusiv România. În unele cazuri, reducerea populației va fi limitată, sub 5%, cum este estimat pentru Franța și Austria.
Alte state, precum Germania, Slovenia, Finlanda și Cehia, ar putea pierde aproximativ 10% din populație. Cele mai accentuate declinuri sunt prognozate în Europa de Est și zona baltică, unde Polonia ar urma să scadă cu 31,6%, Lituania cu 33,4%, iar Letonia cu 33,9%.
Pe lângă scăderea numerică a populației, structura demografică a Uniunii Europene va suferi schimbări importante.
Ponderea copiilor și tinerilor, cu vârste între 0 și 19 ani, este estimată să se reducă de la 20% din totalul populației la doar 17% până în 2100. În același timp, segmentul populației apte de muncă, cu vârste între 20 și 64 de ani, va scădea semnificativ, de la 58% la 50%.
În contrast, populația vârstnică va înregistra o creștere accelerată. Vârsta mediană la nivelul Uniunii Europene este estimată să crească cu 6,6 ani până la finalul secolului, în condițiile în care numărul persoanelor de 65 de ani și peste se va dubla.
Dacă în 2025 această categorie reprezintă 12,4% din populație, adică 67,9 milioane de persoane, în 2100 ea va ajunge la 33,6%, echivalentul a 133,8 milioane de locuitori.
În contextul în care populația totală a Uniunii este în scădere, această categorie de vârstă va fi singura care va crește atât ca pondere, cât și în valori absolute, ceea ce indică o accelerare clară a procesului de îmbătrânire demografică la nivel european.
